Biologii tocmai au infirmat un mit despre rechini pe care cu toții l-am crezut

Multă lume știe despre rechini că aceștia nu ar dormi niciodată; faptul că unii rechini trebuie să se miște constant pentru a putea respira a contribuit la susținerea acestui mit.

Un nou studiu confirmă, totuși, în sfârșit ceea ce dovezile anecdotice și alte cercetări au sugerat de mult timp: aceste animale dorm, la fel ca noi, scrie Science Alert.

• „Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
• Care va fi ultima ființă de pe Pământ?

„Am furnizat primele dovezi fiziologice ale somnului la rechini”, scrie echipa (coordonată de ecofiziologul Michael Kelly, de la Universitatea din Australia de Vest) în lucrare.

Demontarea mitului despre rechini

Două faze de somn sunt bine cunoscute la păsări și mamifere și chiar la caracatiță, ceea ce sugerează că fiecare fază are un rol important în fiziologia noastră, dar se cunosc puține lucruri despre acest proces la vertebratele cu sânge rece.

Așa că echipa a investigat semnele de somn la rechinul Cephaloscyllium isabellum, despre care a descoperit anterior că este un animal nocturn.

Într-un studiu anterior, cercetătorii au demonstrat că este nevoie de o stimulare electrică mai mare pentru ca un rechin să răspundă atunci când animalul părea să se odihnească, dar nu au confirmat că această stare de repaus era somn.

Monitorizarea rechinilor pe parcursul a 24 de ore a arătat că nivelul lor de oxigen a scăzut constant în aceste perioade de odihnă, confirmând că perioadele care s-au extins peste 5 minute erau într-adevăr somn.

„Nu numai că rechinii adormiți au o capacitate de răspuns redusă la stimulare, dar au și o rată metabolică mai scăzută”, explică Kelly și echipa.

Un indicator mai bun al unui rechin adormit

Rechinii și-au închis ochii mai frecvent în timpul zilei în timp ce dormeau, sugerând că închiderea ochilor este mai probabil asociată cu factori externi, cum ar fi prezența luminii, mai degrabă decât cu starea de somn în sine. În timpul nopții, 38% dintre rechini și-au ținut ochii deschiși, chiar dacă alți indicatori sugerau că dorm adânc.

Un indicator mai bun al unui rechin adormit este postura lui, a descoperit echipa. În timp ce dormeau, rechinii și-au menținut corpul plat.

Cum respiră rechinii în timp ce dorm?

Această specie de rechin este capabilă să rămână nemișcată pentru perioade lungi de timp, datorită pompelor bucale (mușchii feței) care mențin apa oxigenată în curgere prin branhii cât timp animalele sunt nemișcate.

Alte specii de rechini, cum ar fi marele rechin alb (Carcharodon carcharias), nu au această pompă și trebuie să înoate înainte pentru a împinge apa oxigenată în gură și prin branhii.

Așadar, dacă acum se știe despre rechini că și ei dorm, cum reușesc să facă asta cei care trebuie să se miște continuu?

Unii cercetători bănuiesc că ar putea avea de-a face cu modul în care acești rechini își controlează mișcarea de înot. Un studiu din anii 1970 a constatat că mecanismele care supraveghează mișcările de înot la micul câine-de-mare (Squalus acanthias) sunt localizate în măduva spinării animalului și nu în creier, așa că este posibil ca rechinii să continue să înoate fără să fie conștienți.

Studiile despre rechini pot aduce informații noi și despre alte animale

Multe lucruri despre rechini și despre somn încă rămân în mister, însă înțelegerea acestui proces la rechini ne-ar putea ajuta să înțelegem cum a evoluat somnul la oameni. Fiind cel mai vechi grup de vertebrate cu fălci, rechinii reprezintă un strămoș pentru multe animale despre care se știe că se bazează pe somn pentru conservarea energiei și pentru alte procese fiziologice importante.

„Următoarele cercetări ar trebui să se concentreze pe alți indicatori fiziologici ai somnului, cum ar fi modificările activității creierului, pentru un portret mai complet al somnului la aceste vertebrate”, conchide echipa.

Această cercetare a fost publicată în Biology Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Noul inamic al narvalului

Comportamentul neştiut al urşilor polari. Rezultatele unui studiu recent

Albirea coralilor este explicată printr-o descoperire majoră a oamenilor de știință

Speranța de viață a albinelor, redusă din cauza expunerii la pesticide